Ieri impreuna cu mama mea si cu prietena ei, ne-am decis sa mergem in plimbare; Echiparea am spus cand am fost intrebata daca vreau sa merg alaturi de ele.
Destinatia: Maluroasa
Stiam ca nu voi reusi sa fiu fruntasa la urcare dar nu am renuntat.
Greu la deal cu boii mici!
Am admirat padurea de brazi, capite de fan, am adunat ghebe, am vazut un loc unde porcii mistreti au scormonit pamantul.
Ajunse la gradina! Zaresc o turma de mioare...eu repede sa fac fotografii, incantata ca le-am intalnit. La un moment dat apare si ciobanul, bineinteles apar si cainii ciobanesti!
Erau in numar de 8!
Distractie acum, mi-am spus in gand!
Eu foarte speriata strig la cioban, il rog sa-si cheme cainii......dar de unde?!
Cinci dintre ei alergau inspre noi, latrand ...... ne-au inconjurat! Aveam inima mica! Mi-a fost cu adevarat frica! Stateam lipita de un prun si ii priveam. Erau trei in fata noastra, si doi in spate!
Mama imi spunea sa nu ma misc, sa nu ma agit, si sa-i astept sa se calmeze!
Le-am aruncat bucati de paine cu gandul ca ne vom imprieteni cu ei, dar degeaba.... tot latrau! Nu se mai opreau!
La un moment dat trei dintre ei s-au asezat pe iarba, cumintei baietii.....ne admirau! I-am admirat si noi! :D
Erau trei negrii, unul gri si unul alb.Cel din urma parea mai bland, dar cei negrii erau foarte galagiosi!
Mi-ar fi placut sa-i fotografiez dar m-am gandit ca blitzul ii va deranja, si vor deveni si mai agresivi
Au stat pret de 15 minute in jurul nostru;
Ciobanul ii tot striga...dar in zadar! Ei nici nu se miscau!
Dupa un timp soseste si ciobanul, certandu-i ca nu l-au ascultat!
Am remarcat la ei o zgarda agatata cu un bat! Ciobanul mi-a explicat ca majoritatea cainilor care merg alaturi de o turma de oi poarta zgarda si batul, astfel miscorandu-le viteza de alergare; Si nici paine nu trebuia sa le dau, de aceea nu au mai plecat de langa noi! Asadar...luati aminte!!
Uh!..credeam ca nu vom mai scapa!
Sfat: Ocoliti turmele de oi! :)
Waw,super tare povestea asta!:)) Am patit si eu ceva asemanator,acum multi ani.... doar ca nu cu niste caini ciobanesti,care se presupune ca ar fi trebuit sa asculte de stapanul lor..ci cu niste caini maidanezi,care ne-au "acostat" pe strada pe mine si pe sora mea =))...Norocul nostru a fost ca nu mai aveam mult pana acasa..asa ca fuga a fost salvarea noastra :)).. Acum imi amintesc plina de amuzament povestea asta,dar,atunci.....
RăspundețiȘtergereJanine, deja te vad!:))
RăspundețiȘtergere