Cadourile handmade

Suntem in luna cadourilor. Cu sau fara ocazie, imi place sa-mi surprind prietenii cu daruri.  Intotdeauna imi socotesc si chibzuiesc banutii numai ca anul acesta m-am trezit "under budget". 
O prietena adora bijuteriile, un prieten este aprins dupa fotbal, altul este student in primul an de facultate; alt prieten este pasionat de pictura; iar eu ma tot gandesc ce surprize sa le pregatesc (am tot vanat reducerile dar ma oftic ca nu le-am prins)
Asadar m-am hotarat sa aleg niste cadouri simbolice handmade, lucrate  manual de cele 2 maini dibace ale mele :))

Aleg ceva haios si anume voi lucra un colier din vechile si coloratele margele ale matusei mele, voi coase la o perna- minge din piele de oaie pastrata de bunicul;  am un tipar simplu gasit intr-o revista si voi coase la masina bunicii sa ii fac bobocelului  o geanta de doc moderna (dintr-aia patratoasa); si voi desena (desi sunt dezastru) pe o plansa un desen pe care apoi il fac tablou. Eu zic ca m-am scos, nu?

Voi ce cadouri faceti prietenilor apropiati?

Lana vs Bumbac

In urma comentariilor voastre primite pe facebook si pe blog nu mi-a fost foarte clar ce sosete sa incalt mai bine: de lana sau de bumbac? Ambele materiale au punctele lor forte si functioneaza bine in anumite conditii. In acest post voi arata cateva diferente intre sosetele de lana si bumbac.(si va rog sa ma corectati daca gresesc)

* Pretul: Sosetele de lana costa un ban mai mult in comparatie cu sosetele de bumbac. Puteti achizitiona 6 perechi de bumbac cu 25 Ron, in timp ce pentru o pereche buna de sosete de lana platiti mult mai mult. 

* Temperatura: Sosetele de lana pastreaza picioarele calde in anotimpul rece, si reci in anotimpul cald. Acest lucru se datoreaza faptului ca sosetele de lana mentin picioarele uscate si le regleaza temperatura. Sosetele de bumbac nu prezinta nici un avantaj; daca este cald picioarele tale vor fi fierbinti si daca este frig picioarele vor fi reci.

* Mirosul: Lana te va ajuta sa scapi de mirosul din soseta. Asta pentru ca lana regleaza temperatura picioarelor tale, nu vor mai traspira si microbii nu vor mai aparea. Sosetele de bumbac nu ofera nici un astfel de beneficiu.

* Umezeala: Lana de oaie absoarbe foarte bine umezeala. Bumbacul absoarbe umezeala, dar mentine apa, piciorul ramane rece si te poti alege cu infectii.

* Protectie: Deoarece sosetele de lana sunt mai groase, ele ajuta la protectia picioarelor mai bine decat bumbacul.

* Greutate: Sosetele de lana sunt mai grele decat sosetele de bumbac si prin urmare pot atarna mai mult la cantar. Acest lucru poate sau nu sa fie in favoarea utilizatorului. Daca esti un alergator de ocazie nu este nevoie sa-ti cumperi sosete de lana. Dar daca esti un sportiv serios, sau iti petreci cel mai mult timp pe afara, alergi in aer liber, atunci trebuie sa incalti o pereche de sosete de lana.

* Neajunsuri: Sosetele de bumac absorb transpiratia si raman umede deoarece se usuca greu. Sosetele de lana nu absorb multa transpiratie si daca nu sunt stranse pe picior asigura o ventilatie naturala a acestuia.

* Caldura: Pentru ca sosetele de lana sunt mai groase de obicei decat cele de bumbac, acestea sunt si mai calduroase. Numai ca datorita tehnologiei avansate firul de lana poate fi tors foarte subtire, sosetele de lana numai sunt asa groase iar noi ne putem bucura de avantaje. 

* Calitate: Se spune ca pretul indica oarecum calitatea. Pe site-ul celor de la icebreaker pretul poate fi o confirmare a calitatii. 
Eu nu am asa sosete fine ca cele de pe site, lana pe care o tricotez eu are firul mai grosut, dar sunt super multumita de calitate. In opinia mea sosetele de lana sunt de o calitate mai buna decat cele de bumbac. Va invit sa ma contraziceti daca aveti argumente.

Ciorapi de lana

De felul meu nu sunt mofturoasa ori fandosita iarna cand trebuie sa-mi apar picioarele de gerul iernii. Stiu ca trebuie sa am grija sa nu-mi inghete picioarele cand stau si astept tramvaiul care zaboveste, sau cand se mai intampla sa urc "Coasta Brebului" pe jos (daca nu ma credeti va astept la Brebu iarna cand sunt nameti mari si o sa va convingeti; atunci ce o sa mai rad eu de voi).  Sa nu iau in calcul si caruta de bani ce as fi nevoita sa o dau pe medicamente la farmacie. Asadar trebuie sa evit sa se intample astfel de lucruri in sezonul rece si zic sa incalt o pereche de ciorapi de lana pe piciorul gol. M-am hotarat sa imi fac singura sosetele de care am nevoie. O alta varianta ar fi fost sa imi cumpar ceva produse de la icebreaker dar cand am vazut preturi de 25 $ am renuntat instant. Mi s-a parut interesant ca au pe site optiunea "Trace your garment". Oare as vedea oaia de la care a fost colectata lana pentru sosetele mele? 

Asa ca bunica s-a oferit sa imi explice cum se tricoteaza sosetele. In prima faza, pentru a lucra la ciorapi, este nevoie de lana curata de oaie (am destula ca bunicii mei au crescut cateva oite) si 5 andrele de metal scurte si ascutite. Pe fiecare andrea infasuram firul care vine de la ghem pe aratatorul stang, firul de rezerva se prinde intre degetul mic si  inelar si se face cu el o bucla destul de larga pe degetul mare. Se prinde firul din afara buclei cu andreaua din mina dreapta si se trage prin bucla firul de pe degetul aratator sting. Se da drumul buclei si se strange ochiul pe andrea.  Cu firul de rezerva formam o noua bucla pe degetul cel mare si se procedeaza in acelasi fel montand 12 -13/14 ochiuri. Apoi se lucreaza la o manseta cand pe fata cand pe dos (mie nu-mi prea reuseste ochiul pe fata). Inca nu am ajuns la calcai dar am inteles ca nu e chiar atat de complicat si sper sa termin repede.

Cred ca voi mari productivitatea cumva ca sa ajung sa lucrez o pereche de ciorapi in numai o zi caci nu vreau sa ajung ca batranica din fotografie! :))

Auction for a Beautiful Christmas Gift: A Tapestry of Sparrows

At one time or another, every one of us has admired someone choosing the right path in their life. In my childhood, I would always watch my grandmother, fascinated, by the way she sewed. When she was not cooking for us in the morning, she was sewing for us. In the evening when I went to bed, there she would be with needle in hand. Twenty years ago, this was a way of life, a way to earn money for the family, to feed and clothe them against the harsh Romanian winters. 

Since she was a child, 13 years old, my grandmother worked as a dressmaker, designing and measuring people for their new clothes, putting in every stitch with exquisite care. But I always felt that her profession was more than a job well-done. It was a calling. Around her lay an aura of quietude and inspiration, a determination and passion that I had not realized was still running strong. Even after two strokes, she continues to work on projects that require an extraordinary amount of attention and creativity, such as the tapestry pictured below: a quiet scene of sparrows perching delightedly on the frost-laden branches of a fir tree, sewn just last winter. 

Last weekend, she told me she wished to sell her work in order to buy shoes and clothing for her dear neighbors whose children usually go without during the winter months. On particularly cold and snowy days, my grandmother would scold these neighborhood children for running about out of doors without proper shoes or clothes. I watched my grandmother with her clear face and bright eyes, and I knew there was so much more I had to learn from her. 

So, I decided to help her. 

The person who buys this picture not only pays for a beautifully-worked tapestry, sewn with the passion of a generation who has not forgotten their old skills, but also a piece of art that is sure to inspire the peace of a winter wonderland in any one who looks on it. 

If you know anyone who would be interested in purchasing this item, please contact them. It looks even better in life than it does in the photograph. A picture is worth a thousand words. 

The auction, hosted closes on December 20th, 2011. 

Starting Price: 300 RON ($100; 70E) 

If you have any questions or comments, please feel free to email me at onutao@gmail.com

Licitatie pentru un dar de Craciun

Fiecare dintre noi a admirat la un moment dat pe cineva alegandu-l drept model de viata.  Eu in  copilarie ma uitam mereu fascinata la bunica mea. Dimineata cand ma trezeam ea cosea, ziua cand nu ne pregatea masa cosea, iar seara cand eu ma culcam desigur ea tot cu acul in mana. Era un mijloc de a castiga bani pentru ca asta era meseria ei. A lucrat croitorie de la 13 ani. Dar simteam ca era mai mult decat un job bine facut. In jurul ei se creea o anumita stare de liniste si inspiratie. Abia acum realizez ca ea lucra cu pasiune, acum cand o vad ca dupa doua accidente vasculare cerebrale avute ea continua sa lucreze. Si lucreaza ceva ce implica multa atentie si uneori chiar creativitate: coase goblenuri. Iarna trecuta a cusut un tablou cu pasarele (45x28 cm).

Week-endul trecut mi-a spus ca ar vrea sa il vanda pentru a cumpara incaltaminte nazdravanilor de vecini ce au recunoscut ca nu prea au haine si incaltaminte de iarna atunci cand au fost luati la zor de ea ca au iesit cam dezbracati la joaca. M-am uitat la bunica, la fata ei senina si m-am intrebat in gand: oare cate lucruri mai am de invatat de la ea? Asa m-am hotarat sa o ajut. M-am gandit sa ii caut client, si iata-ma dand startul acestei licitatii. Prin urmare vand tabloul unei persoane care va considera sa plateasca pentru goblenul lucrat cu pasiune ce va inspira cu siguranta liniste celor ce il vor privi. 

Pretul de pornire 300 ron. Apelez la voi prieteni, sa ma ajutati sa gasesc persoana potrivita ce va fi dispusa sa liciteze pentru acest tablou.
Va asigur ca arata mult mai bine in realitate decat in poza mea ce indica stangacie deoarece nu am ales unghiul potrivit si lumina adecvata.
Licitatia se inchide pe 20 decembrie 2011 si imi puteti scrie la onutao@gmail.com


Ma gandesc ca bunica mea poate fi un Mos Craciun deosebit. 

Votul pentru #Blogjuan amuzant/romantic

"Salut tuturor (la microfon). Vreau sa va spun ca astazi am primit multe scrisori de la admiratori, corespondenta zilnica aducandu-mi  spovedanii, cereri de autografe....Cosul si soba sunt unicul lor destin :)) Dar printre plicuri se strecura si o frumoasa fotografie:

Glumesc. Domnilor, votul meu merge la Alex Dima.

Mi-a placut ca s-a inscris in concurs cu o poezie, si citind-o nu-l vedeam jucand un rol ( ca pe amuzanti) 

Fara nici un oftat, nici o migrena de post lung, nici un lesin si fara sa ma plictiseasc parcurgand postul lui, am spus ca ofer votul meu acestui original fotograf :-)

Frumos, Bravo! "

#BlogJuan amuzant/romantic

Fiecare dintre noi are felul lui de a fi si fiecare cu povestea lui de dragoste. Cu 5 zile inainte de a se termina votarea concursului #BlogJuan va anunt cu drag ca fac parte din juriu, dar nu voi sta acum sa umplu postul cu regulamentul, de aceea va rog sa accesati site-ul blogjuan iar in josul paginii aveti totul despre concurs.

Amuzanti/Romantici that is the questions!? Eu ma astept sa citesc posturi care sa-mi capteze atentia!!
La #blogjuan amuzant mi-ar placea sa citesc povesti despre cum:

- in luna cireselor au stabilit sa se intalneasca in gara mica din satul bunicilor pe bancuta de langa informatii, dar in seara aceea stalpii din lemn nu mai luminau si fiind intuneric bezna el a zarit o mogaldeata care astepta pe bancuta, fuge si o imbratiseaza, o saruta dulce iar in momentul acela se aprinde lumina dar final nefericit, era o batrana care isi astepta nepotii...

- s-au plimbat cu trasura de tara, cea veche si daramata dusi de 2 caluti urecheati, cam ruda cu magarusii dar umorul lui a cucerit-o...

 - furtuna bubuia iar el imbracat cu pardesiul negru si cu freza lui Justin Biebir si grabind pasul se indrepta spre casa ei...

La #blogjuan romantic mi-ar placea sa citesc povesti despre cum:

- venea incet la fereastra si ii aducea flori sub cerul albastru iar el cand o vedea i se umpleau ochii de lumina, ea il saruta lung cu bratele de gatul lui...

- ii spunea vorbe frumoase si ii canta cantonete din Montmartre...

- i-a cumparat un telescop de ziua ei sa priveasca amandoi luna...

Te intrebi cum voi juriza? La cutit :)) Dupa cum spunea si colega mea de juriu Sabina scrieti, cititi, corectati, recititi si apoi publicati.

Good luck everyone! :D

Omleta cu cartofi si verdeturi

Pentru masa de dimineata dintr-un frumos cartof, 2 oua si niste marar (de asta vara il tin la congelator special sa-l am toamna si iarna) mi-am pregatit o omleta cu cartofi si verdeturi. Cartoful l-am luat din recolta proprie iar ouale de la gainile mele care stau libere pe batatura si hranite cu porumb si tarate nu cu chimicale si antibiotice. Eu nu pot cumpara si prepara oua din supermarket deoarece mi se face rau cand vad galbenusul decolorat. 

Galbenusul oualelor de tara, de la gaini hranite cu graunte naturale, este auriu spre portocaliu intens. Omleta mi-a iesit subtirica din cele doua oua asta pentru ca puicutele mele au inceput sa nu mai oua in sezonul rece iar gratarul de oua din frigider este gol  :)) Timpul de preparare este foarte scurt. Am curatat cartoful de coaja, l-am taiat marunt si i-am prajit in 2 linguri de ulei. Separat am bautut ouale, am adaugat mararul maruntit si cartofii prajiti. Apoi compozitia am turnat-o in tigaie si am intors omleta ca pe o clatita. 

 Scrambled eggs photo. Pofta buna si sa fiti sanatosi.

Sapunul de casa cu dovleac

Tenul gras a fost intotdeauna o problema pentru mine astfel incat cu diverse masti naturale cu castravete, pepene rosu, rosie am incercat sa-l combat. Am un prieten care are tenul plin de  eczeme si care  nu a gasit unguentul minune care sa i se potriveasca si sa-i mearga, iar eu m-am gandit sa-l ajut. Am cautat prin revistele matusei  mele de cosmetica si frumusete,  am intrat din farmacie in farmacie pentru informatii insa tot pe internet  mi s-a recomandat sapunul de casa cu dovleac. Am hotarat sa fac sapun de casa cu dovleac iar bunica, mestera in  prepararea sapunului, a predat stafeta mai departe.

Mie si matusei ne-a inmanat spatula cu care ea amesteca de ani in caldare, si a stat langa noi ca supervisor caci tot batranele se pricep mai bine :)) Dupa ce am aprins bine focul, intr-un ceaun mare 7 kg grasime animala (untura curata de purcel) aveau sa se topeasca, dupa care am imprastiat soda caustica fulgi care rapid a avut o reactie chimica si a  inceput sa umfle  continutul, insa am lucrat in echipa si una dintre noi a tras repede jarul de sub ceaun in timp ce cealalta a sarit cu apa in compozitie. Dovleacul galbenul dat pe razatoare cu coaja cu tot l-am presarat peste sapun si dupa ceas, trei ore am petrecut langa tuci amestecand mereu si aruncand apa. Dupa ce am terminat activitatea, am lasat sapunul la racit, iar maine dimineata il vom taia cu un cutit in cubulete. Astept cu nerabdare sa vad cat de parfumat va fi.  Si sigur imi doresc ca prietenul meu sa fie multumit de rezultat dupa ce va folosi acest sapun.

Voi aveti vreo reteta de sapun handmade?

Alimentatia corecta & dantura

Un mar pe zi tine doctorul departe spune un vechi proverb romanesc. Astazi in vizita la Happy Dental doamna dr. Luana O`Connor mi-a spus sa previn zaharul, caci este cel mai aprig dusman al dintilor iar sucurile naturale de fructe sunt si mai periculoase pentru ca pot contine zaharuri. 

Produsele zaharoase (caramele, jeleuri, rahat) favorizeaza in mod deosebit aparitia cariei prin stationarea lor indelungata in cavitatea bucala, indeosebi in locurile retentive, greu accesibile. 

Pe de alta parte, glucoza si fructoza, zaharul din fructe si miere este aproape nociv ca si zaharoza.

Painea si combinatia de amidon si zahar ( fursecuri, prajituri, cereale indulcite) au un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului.

 

Stiati ca orice fruct contine zaharuri care nu sunt bune pentru dinti? Ce faceti dupa ce mancati fructe?