Auction for a Beautiful Christmas Gift: A Tapestry of Sparrows

At one time or another, every one of us has admired someone choosing the right path in their life. In my childhood, I would always watch my grandmother, fascinated, by the way she sewed. When she was not cooking for us in the morning, she was sewing for us. In the evening when I went to bed, there she would be with needle in hand. Twenty years ago, this was a way of life, a way to earn money for the family, to feed and clothe them against the harsh Romanian winters. 

Since she was a child, 13 years old, my grandmother worked as a dressmaker, designing and measuring people for their new clothes, putting in every stitch with exquisite care. But I always felt that her profession was more than a job well-done. It was a calling. Around her lay an aura of quietude and inspiration, a determination and passion that I had not realized was still running strong. Even after two strokes, she continues to work on projects that require an extraordinary amount of attention and creativity, such as the tapestry pictured below: a quiet scene of sparrows perching delightedly on the frost-laden branches of a fir tree, sewn just last winter. 

Last weekend, she told me she wished to sell her work in order to buy shoes and clothing for her dear neighbors whose children usually go without during the winter months. On particularly cold and snowy days, my grandmother would scold these neighborhood children for running about out of doors without proper shoes or clothes. I watched my grandmother with her clear face and bright eyes, and I knew there was so much more I had to learn from her. 

So, I decided to help her. 

The person who buys this picture not only pays for a beautifully-worked tapestry, sewn with the passion of a generation who has not forgotten their old skills, but also a piece of art that is sure to inspire the peace of a winter wonderland in any one who looks on it. 

If you know anyone who would be interested in purchasing this item, please contact them. It looks even better in life than it does in the photograph. A picture is worth a thousand words. 

The auction, hosted closes on December 20th, 2011. 

Starting Price: 300 RON ($100; 70E) 

If you have any questions or comments, please feel free to email me at onutao@gmail.com

Licitatie pentru un dar de Craciun

Fiecare dintre noi a admirat la un moment dat pe cineva alegandu-l drept model de viata.  Eu in  copilarie ma uitam mereu fascinata la bunica mea. Dimineata cand ma trezeam ea cosea, ziua cand nu ne pregatea masa cosea, iar seara cand eu ma culcam desigur ea tot cu acul in mana. Era un mijloc de a castiga bani pentru ca asta era meseria ei. A lucrat croitorie de la 13 ani. Dar simteam ca era mai mult decat un job bine facut. In jurul ei se creea o anumita stare de liniste si inspiratie. Abia acum realizez ca ea lucra cu pasiune, acum cand o vad ca dupa doua accidente vasculare cerebrale avute ea continua sa lucreze. Si lucreaza ceva ce implica multa atentie si uneori chiar creativitate: coase goblenuri. Iarna trecuta a cusut un tablou cu pasarele (45x28 cm).

Week-endul trecut mi-a spus ca ar vrea sa il vanda pentru a cumpara incaltaminte nazdravanilor de vecini ce au recunoscut ca nu prea au haine si incaltaminte de iarna atunci cand au fost luati la zor de ea ca au iesit cam dezbracati la joaca. M-am uitat la bunica, la fata ei senina si m-am intrebat in gand: oare cate lucruri mai am de invatat de la ea? Asa m-am hotarat sa o ajut. M-am gandit sa ii caut client, si iata-ma dand startul acestei licitatii. Prin urmare vand tabloul unei persoane care va considera sa plateasca pentru goblenul lucrat cu pasiune ce va inspira cu siguranta liniste celor ce il vor privi. 

Pretul de pornire 300 ron. Apelez la voi prieteni, sa ma ajutati sa gasesc persoana potrivita ce va fi dispusa sa liciteze pentru acest tablou.
Va asigur ca arata mult mai bine in realitate decat in poza mea ce indica stangacie deoarece nu am ales unghiul potrivit si lumina adecvata.
Licitatia se inchide pe 20 decembrie 2011 si imi puteti scrie la onutao@gmail.com


Ma gandesc ca bunica mea poate fi un Mos Craciun deosebit. 

Votul pentru #Blogjuan amuzant/romantic

"Salut tuturor (la microfon). Vreau sa va spun ca astazi am primit multe scrisori de la admiratori, corespondenta zilnica aducandu-mi  spovedanii, cereri de autografe....Cosul si soba sunt unicul lor destin :)) Dar printre plicuri se strecura si o frumoasa fotografie:

Glumesc. Domnilor, votul meu merge la Alex Dima.

Mi-a placut ca s-a inscris in concurs cu o poezie, si citind-o nu-l vedeam jucand un rol ( ca pe amuzanti) 

Fara nici un oftat, nici o migrena de post lung, nici un lesin si fara sa ma plictiseasc parcurgand postul lui, am spus ca ofer votul meu acestui original fotograf :-)

Frumos, Bravo! "

#BlogJuan amuzant/romantic

Fiecare dintre noi are felul lui de a fi si fiecare cu povestea lui de dragoste. Cu 5 zile inainte de a se termina votarea concursului #BlogJuan va anunt cu drag ca fac parte din juriu, dar nu voi sta acum sa umplu postul cu regulamentul, de aceea va rog sa accesati site-ul blogjuan iar in josul paginii aveti totul despre concurs.

Amuzanti/Romantici that is the questions!? Eu ma astept sa citesc posturi care sa-mi capteze atentia!!
La #blogjuan amuzant mi-ar placea sa citesc povesti despre cum:

- in luna cireselor au stabilit sa se intalneasca in gara mica din satul bunicilor pe bancuta de langa informatii, dar in seara aceea stalpii din lemn nu mai luminau si fiind intuneric bezna el a zarit o mogaldeata care astepta pe bancuta, fuge si o imbratiseaza, o saruta dulce iar in momentul acela se aprinde lumina dar final nefericit, era o batrana care isi astepta nepotii...

- s-au plimbat cu trasura de tara, cea veche si daramata dusi de 2 caluti urecheati, cam ruda cu magarusii dar umorul lui a cucerit-o...

 - furtuna bubuia iar el imbracat cu pardesiul negru si cu freza lui Justin Biebir si grabind pasul se indrepta spre casa ei...

La #blogjuan romantic mi-ar placea sa citesc povesti despre cum:

- venea incet la fereastra si ii aducea flori sub cerul albastru iar el cand o vedea i se umpleau ochii de lumina, ea il saruta lung cu bratele de gatul lui...

- ii spunea vorbe frumoase si ii canta cantonete din Montmartre...

- i-a cumparat un telescop de ziua ei sa priveasca amandoi luna...

Te intrebi cum voi juriza? La cutit :)) Dupa cum spunea si colega mea de juriu Sabina scrieti, cititi, corectati, recititi si apoi publicati.

Good luck everyone! :D